…ultima mea iarna pe aici.
Am vizitat Curtea Domneasca de la Targoviste. Gasim aici: Palatul domnesc, Turnul Chindiei, Biserica Sfanta Vineri, Biserica Mare Domneasca si alte cladiri civile. In turn este si o expozitie de documente din timpul lui Vlad Tepes. De asemenea, mi-a placut ca gasesti la fata locului panouri cu informatii (un pic de istorie) si chiar coduri QR pe care le scanezi cu telefonul si poti afla si mai multe. De la wikipedia citire:
Palatul Domnesc: Prima construcție ce ar fi putut sluji drept reședință domnească este ridicată în jurul anului 1400 de către Mircea cel Bătrân, probabil pentru a-i oferi o capitală fiului, asociatului și succesorului său la domnie Mihail I. Din această clădire nu s-a mai păstrat decât fundația beciului din pietre de râu cu o dimensiune de 15x6m.
Turnul Chindiei: Monument emblematic pentru municipiul Târgoviște, a fost construit de către domnitorul Vlad Țepeș în jurul anului 1460. Rolul acestui turn era probabil acela de donjon al cetății. Din păcate astăzi nu admirăm decât forma sa modificată în urma lucrărilor de refacere de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Biserica Sfânta Vineri: Numită și Biserica Mică Domnească, monument arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească.
Biserica Mare Domnească: Biserica Domnească este ctitoria voievodului Petru Cercel după modelul bisericii mitropoliei din oraș însă de dimensiuni mult mai mari fiind, la data construcției, cea mai mare clădire religioasă din Țara Românească. Pictura, păstrată și în zilele noastre, este realizată integral între anii 1696-1698, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, conținând cea mai amplă galerie de portrete de domnitori munteni.
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Domneasc%C4%83_din_T%C3%A2rgovi%C8%99te
Daca treci pe langa Deva, este imposibil sa nu vezi o cetate deasupra orasului. De cand eram mic, cand mergeam pe la Deva imi placea s-o admir de jos. Iata ca a venit ziua cand s-o vad de aproape.
Este de curand amenajata. Poti urca folosind liftul (cusca aceea care merge pe niste sine). Sus, in cetate, ar fi binevenite niste panouri cu informatii despre cetate. Alea pe care nu apuc sa le citesc la fata locului, dar le fac poze spre a le citi candva.
Monument istoric și de arhitectură laică, Cetatea medievală a Devei a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m.
Prin poziția sa strategică deosebită, cetatea a păzit din înălțimea ce domina orașul Deva, secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului iar prezența unor blocuri de piatră cioplită, cu caracteristicile tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.
La sfarsit de an, am fost provocati sa spunem care sunt versetele noastre preferate.
Iata-le.
Ni s-a vorbit la superlativ despre Bukovel: 65 km de pârtii de toate dificultățile, cazare și mâncare ieftină. Deși n-am mai (prea) schiat, am considerat ca e momentul sa încercăm. Asa ca iată-ne porniți din Cluj Napoca spre Bukovel, sâmbătă seara.
La graniță
Am ieșit pe la Sighet. In partea română ni s-au controlat actele: pașapoartele și cartea de identitate a mașinii (talonul). Atentie: talonul trebuie sa fie pe numele tau, altfel trebuie procura, alea-alea.
La ucrainieni a început partea distractiva: ei așteaptă sa primească “tradiția” (5 lei/mașină, în vreo 4-5 locuri; total: 20-25 lei). Nu-i stress; dacă nu știi cum se face, îți cer ei într-o română minimală: “tradiția?”, “ceva bani?” sau “dă ceva!”. În rest, totul bine.
Eram la tenis. Pe terenul alaturat juca Duldy cu cineva; un cineva care era mai bun ca Duldy la tenis, nu la injuraturi. Caci, desi a incercat macar sa-l egaleze in sudalme, nu a reusit sa se coboare la nivelul lui Duldy, acesta dand dovada de o creativitate iesita din comun.
Am vizitat aceasta printre cele mai vechi saline din Romania. Se intra inauntru cu autobuz. Inauntru poti face diverse activitati in aer sarat: relaxare, citit, ping-pong, baschet, plimbare cu masinute (daca esti copil) sau spargerea unui ecran de aparat foto (daca esti ca mine). Exista si wifi, deci daca lucrezi ceva in care ai nevoie de internet, teoretic se poate lucra de acolo.
Salina Târgu Ocna este o salină aflată în stațiunea balneară Târgu Ocna din Județul Bacău, Moldova, România. Este a treia cea mai mare salină și una din cele mai vechi din România, ce aparține Salrom. Deține cea mai mare bază de tratament din țară, amplasată în mina Trotuș la 240 m adâncime, ce oferă condiții pentru: relaxare, mișcare și tratarea afecțiunilor respiratorii. În interior se află amenajată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sfântei Varvara. De asemenea există și un muzeu al formării și exploatării sării.
În perioada Evului Mediu salina aducea venituri importante, ceea ce a atras atenția domnitorilor moldoveni. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare a avut loc instaurarea monopolului domnesc asupra ocnelor. […] În aceeași perioadă sarea se exporta în țări ca Polonia, Turcia, Serbia, Rusia iar din secolul XVII pe ambarcațiuni spre Egipt, Siria, Tartaria.
Nu a fost zapada suficienta pentru a putea schia, dar a fost suficienta pentru o atmosfera de poveste – exact ce aveam nevoie noi.
Am urcat cu (tele)gondola din Sinaia pana la cota 2000. A fost ceva de vis, dar aievea.
In viata mea de om, pentru prima data la Pucioasa – locul care urma sa-mi devina “Acasa”.
Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.
Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construita și extinsa în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlatǎ de mai multe porți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incinta centralǎ este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.
Ne-am oprit s-o vizitam la intoarcerea de la o conferinta pentru medici; eu, programator – ca sa intelegi.
Comentarii recente