Cei mai multi care merg la Cascada Cailor nu viziteaza si Lacul Stiol. Nu e mult de mers pana la lac, iar peisajul pana acolo as putea spune ca e chiar mai frumos decat spre cascada.
Daca ajungi prin Maramures, sa faci cumva sa faci o tura cu mocanita de la Viseu. Avem cu ce ne mandri: este ultima cale forestiera cu abur din lume.
O plimnare intr-o seara calduroasa de vara.
Au o lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.
Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.
Peste apa văii Hășdate există 4 punți. Prima punte (I) (numită și “Podul Peșterilor”) este amplasată nu departe de intrarea văii Hășdate în Chei, ultima punte (IV) aproape de ieșirea din Chei, în direcția de curgere a apelor văii. Plecând de la cabană, până la puntea IV, poteca turistică urmează malul stâng al Văii Hășdate, între puntea IV și puntea III malul drept, între puntea III (numită și “Vizuina Spălată”) și puntea II malul stâng, între puntea II (numită și “Mijlocul Cheii”) și puntea I malul drept, iar după puntea I (până la ieșirea din Cheile Turzii în direcția satului Petreștii de Jos) malul stâng.
Am fost a nu stiu cata oara pe aici.
Peştera Meziad, unul dintre cele mai vechi şi mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul României, a fost descrisă pentru prima dată de cunoscutul geograf austriac Adolf SCHMIDL (1863) şi a fost explorată aproape complet de către Gyula CZÁRÁN la începutul secolului XX.
Fauna cavernicolă (lilieci, fluturi, păianjeni, crustacee, gândaci) adăpostită aici şi care conferă unicitate peşterii a fost studiată pentru prima dată de BOKOR (1921), JEANNEL şi RACOVITZA (1929).
De atunci, peştera a fost şi este studiată de oameni de ştiinţă din domenii diverse, a fost şi este explorată de speologi şi vizitată de cei care ajung pe meleagurile bihorene, în comuna Remetea.
sursa: https://www.pestera-meziad.ro/ro/pestera-meziad/scurt-istoric
Am trecut pe aici in cautarea unui loc potrivit pentru poze cu mire si mireasa. Am renuntat la loc, pentru ca erau ceva schele puse; se pregateau oamenii pentru a gazdui Electric Castle.
Castelul Bánffy de la Bonțida (în maghiară Bonchidai Bánffy-kastély), care a fost cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei, este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile și modificările ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil neoclasicist și stil romantic (galeria neogotică de la 1855). Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare.
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_B%C3%A1nffy_de_la_Bon%C8%9Bida
Am tot auzit despre Salina Praid, dar nu o vizitasem pana acum.
Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
În urma extragerii sării, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scazută 66-70% și presiune atmosferică mai mare decât la suprafață, în medie de 735-738 mmHg. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Baza de tratament, aflată la “orizontul 50”, la o adâncime de 120 m, are o lățime de 20 m, o înălțime de 14 m și o lungime de mai multe sute de metri. Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei. Salina este amenajată cu spații de recreere, locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi.
În salina Praid se efectuează un tratament subteran speleo- și climatoterapeutic, ca metodă simplă și eficientă de ameliorare a stării bolnavilor suferinzi de boli ale căilor respiratorii, de menținere și refacere a echilibrului sufletesc și tonusului sistemului nervos vegetativ.
M-am intrebat de ce s-o fi numind Rosu, cand el e cat se poate de verde. Iata:
Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838. […] Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba germană se numește Mördersee (“Lacul Ucigașul”); în maghiară, gyilkos = ucigaș, deoarece, potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un sat, omorându-i atât locuitorii lui, cât si animalele. Apa adunată a avut culoarea roșie de așa de mult sânge, încât numele lacului a devenit atât Lacul Rosu, cât și Lacul Ucigaș.
Fiind in trecere pe aproape, ne-am abatut drumul ca sa vedem Piatra Neamt. Se poate urca cu telegondola, ca sa-l vezi de sus. Frumoasa asezare!
Am vazut aceste pietre pentru prima data in 2017. Este acel fel de loc despre care cele mai timpurii amintiri sunt legate de manualul de geografie. Nu am urcat cu telecabina de la Sinaia, ci am urcat pe jos dinspre cealalta parte a muntelui (de la Pestera Ialomitei). La pas te bucuri mai mult de peisaje, e stiuta.
Pe Sfinx l-am gasit exact cum il stiam, dar Babele erau intemnitate intr-un gard de fier (probabil din cauza analfabetilor care nu stiu citi indicatoare de genul “va rugam sa nu…”).
E drept, pe mine m-a distrat denumirea. :D Cinstea lui este ca se mai numeste si Marea din Bucegi.
Lacul Bolboci (sau “marea din Bucegi”) este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta).
Comentarii recente