1km==1024m; 27:12:3
Hurghada era cam la 50 de km de resortul unde am avut cazare. Intr-o dupa masa am hotarat sa-l vizitam, pentru ca voiam sa simt cultura poporului de rand.
Deindata ce am coborat in Hurghada, ni s-a spus sa nu ne speriem daca vom auzi mereu claxoane. Am observat mai pe urma ca foloseau claxonul in loc de semnalizare.
Transfagaranul nu a fost un obiectiv in sine. Pe aici ducea drumul nostru spre casa la intoarcerea de la Valea lui Stan.
Dar ca sa nu zica poporul ca iar nu pun poze de pe Trasfagarasan… uite!
Pe sensul nostru de mers am prins liber. Ceilalti, urcand cu dese si obligatorii pauze impuse de trafic, aveau timp sa admire din plin frumusetea acestui extraordinar drum. Cel mai cel.
Continue readingAm auzit vorbindu-se la superlativ despre Valea lui Stan si mi-am promis ca o vom vizita cand suntem prin zona si ne va permite timpul. Si iata ca s-a intamplat!
Dispre Stana de Vale se poate ajunge la Cluuuj pe o “scurtatura”: drumul ce duce pe Valea Iadului. Scurtatura doar ca numar de kilometri, nu ca timp.
Este practicabil doar cu 4×4. Sau pe jos. : )) Dar este frumos, fiind prin salbaticie.
A fost o tura insotita de cateva peripetii. Am plecat din Padis cu gandul sa trecem muntele spre Stana de Vale si sa coboram spre Budureasa.
Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului, cunoscută mai ales sub denumirea de Poiana Narciselor este cea mai mare din Europa şi este arie protejată. Se întinde pe nu mai puţin de 400 de hectare şi doar aici puteţi vedea, începând cu luna mai, milioane de narcise înflorite.
Poiana Narciselor este o adevărată minune a naturii. Cine ajunge la Vad în luna mai poate admira sute de hectare şi milioane de narcise înflorite. Oriunde vezi cu ochii, narcisele te îmbie să le miroşi. Se spune că mirosul florilor se simte de la sute de metri distanţă.
Mai multe informatii aici: adev.ro/pbbl8c
…acuma ce sa zic?… Noi le-am admirat mai mult in imaginatie. Aici se vede puterea gandului. Iti poti imagina padurea asta plina, plina de un covor de narcise albe? Ei, vezi ce fain e?
Continue readingAm vizitat Castelul Bran. In opinia mea, arata mult mai frumos pe dinafara decat inauntru. Impresia asta poate se datoreaza faptului ca am prins o zi cand erau multi, foarte multi vizitatori. Sau asa o fi mereu?…
Cel mai mult mi-a placut cum se vede Castelul Bran de la Vila Bran (iti recomand sa iei masa aici).
Mai de aproape se vede ca in pozele urmatoare.
Langa Cluj Napoca, la doi pasi (si cateva pedale) de oras, exista niste livezi. Cred ca-s parasite.
Pe vremea cand au inflorit ciresii, am iesit cu sotia la o tura cu bicletele.
Am fost in interes de serviciu cateva zile la Timisoara. Intr-o seara cand am iesit prin centrul vechi mi-am luat si aparatul foto cu mine.
După ce am fost anul trecut la Bukovel, abia am așteptat sa ajungem anul acesta din nou aici. Nu voi relua din nou ce scriam atunci, voi scrie ce a fost diferit de data trecuta.
Așadar, spre deosebire de data trecuta, nu am mai dat tradiția la toți cei din vama. Am mai sărit cate unul, doi. Evident, au fost din nou dialoguri la limita dintre haz și penibil:
– Este? (întreabă el după ce a rasfoit a doua oară pașapoartele)
– Nu este.
– Cafeluț… (spune el rugător)
In vara lui 2017 am ajuns prima data pe Ceahlau, si ne-a placut mult. Ne-am promis atunci ca vom reveni aici. Dar cine s-a gandit ca il vom revedea pe timp de iarna? Cel putin, inceput de iarna.
La inceput de decembrie, am fost doua zile in Ceahlau. Se anunta vreme cu ceata si multa zapada. Ceata n-a fost deloc, zapada a fost doar cat sa-ti fie mai draga!
In prima zi, am facut o plimbare mai scurta, 7 km. Asa, ca dupa masa. Am plecat de la Izvorul Muntelui spre Poiana Maicilor.
Traseul incepe cu un drum forestier, care se tot ingusteaza pana ajunge o carare.
De cate ori am trecut pe langa Lacul Rosu l-am vazut verde. Am scris aici si aici despre asta.
Dar iata ca de data asta Lacul Rosu care era verde este alb!
