Interviuri pentru angajare

Primavara fiind timp prielnic si pentru angajari, haideti sa ne amuzam un pic pe aceasta tema:

Patronul unei companii discuta cu un tanar care cauta de lucru:
– In primul rand, firma noastra este obsedata de curatenie, zice patronul. V-ati sters picioarele pe covoras inainte de a intra aici?
– O, da! Bineinteles…
– In al 2-lea rand, continua patronul, cerem colaboratorilor nostri sinceritate. Nu exista niciun covoras la intrare…

si inca una: Continue reading

Doi poliţişti numărau o bilă

…şi le-a dat cu virgulă!

– Un român are trei bile. De ce nu poate folosi nici una din ele?
– Simplu: pe una a pierdut-o, alta i-a fost furata, iar cealalta este defecta!

Si inca una, desi nu cred in reincarnare: Se povesteste ca a fost un român  tare, tare rau; toata viata lui a facut numai si numai rautati. La sfarsitul vietii i s-a spus: “Pentru ca asa rau ai fost, drept rasplata, in viata viitoare tot in România te vei naste!”.

Nah, sa nu credeti ca eu cred ca e prostie sa te nasti in România. Ar fi o discutie despre faptul daca este dovada de inteligenta a trai in România… sau despre a muri aici! Dar nu vreau sa discut despre asta, din pricina ca nu cred ca este inevitabil sa mori: sunt oameni care n-au murit!

[asa… din capitoul “Zambetul de luni”]

Culmea visului

– Care este culmea visului?
– Sa visezi ca visezi…

Asa se zice…

Cunosc pe cineva care le-a zis oamenilor din vis, alora cu care facea el ce facea acolo, in vis:

– Măh, mi-e sete. Ies din vis doua-trei minute sa beau un pahar de apa. Dar revin…

Ca doar e clar ca ‘geaba bei apa in vis, ca setea nu-ti trece, nu-i asa?

Atata doar ca nu mai stiu cine-s oamenii, care era actiunea si care era adresa visului…

Ce-i de facut acuma? O promisiune facuta in vis trebuie respectata?

De aia zic: daca ati fost careva acolo (in vis) si stiti despre ce era vorba si unde se petrecea actiunea, spuneti-mi si mie! Ca sa nu stea oamenii aceaia sa astepte ca prostii acolo, ca mie nu-mi place sa fac din astea, chiar daca o alta vorba spune “Desteptul promite, prostul trage nadejde”… Ca am patit de destule ori sa trag nadejde si nu-i tare fain.

Cică “Mă duc până în oraş”…

Asa se zice, nu? Cand vrei sa iesi in pauza si te gandesti ca ar trebui sa stie si ceilalti, spui: “Ma duc pana in oras”.

Nu-s de acord! Ma rog, nu-s prea de acord cu vorba asta.

Este fascinant sa fii misterios, insa uneori este util sa definesti lucrurile precis. Daca lucrezi in Arad, de exemplu, ar fi mult mai precis ca atunci cand iesi in pauza sa spui “Ma duc pana in Arad”. Vezi, cat de frumos ar fi!

Daca as zice eu “Ma duc pana in oras”, poate ca imi vine sa ma duc pana la Brasov (care-i hăt, hăt… departe). Si-apoi sa apar [este o saptamana la birou si daca sunt intrebat cum de am lipsit atata sa spun “pai, nu v-am zis ca ma duc pana in oras?! Brasovul nu-i oras?!”. Cat de bine ar putea fi, a?

Asa am patit odata cu un tovaras de munca. Era intr-o vineri, ultima zi a lui de munca (se muta la o alta firma). Pe la amiaza ne anunta: “Ma duc pana in oras”. La care noi: “Bine!”. In timpul cat a fost “pana in oras” i-am pregatit si noi cadoul (ca asa se face, nu?). Atata doar ca n-a mai venit… Correct! Ai ce zice? Doar el stie in ce oras a fost…

Sau alta vorba inrudita cu asta: “Ne vedem joi la ora 19:00”. Ce frumos! Ai definit precis ora. Respecte. Doar ca joia putea fi oricare joie din an. Merg acolo, trece sfertul academic, intorc. O sa zici: “vezi daca nu te incurci cu michitutele?! nu mai bine sunai inainte?!”. Eiii, stai linitit! Am sunat, dar cine raspunde la astfel de telefoane importante?! Si-apoi, o ora pierduta dintr-o zi, poate ca pentru altii nu e cine stie ce, nu mai facem caz din asta… Sau poate ca daca mi-as fi fortat intuitia, poate imi dadeam si eu seama ca te-ai referit la joia de dupa Miercurea Ciuc. Nah, fie… Doar eu sunt de vina, nu altăcineva.

Si inca una: “Venim la voi de Pasti!”. Foarte frumos! Va asteptam cu drag! De cativa ani! Este mai interesant asa… Daca ar fi spus si anul (de exemplu 2027), ar mai fi pierit din mister. (Ca o paranteza: Pastele Cailor chiar exista!)

Nah, zi si tu! As putea fi de acord cu asemenea vorbe imprecise?!

Cică “-27 de grade”

Se intampla ca iarna (“nu stiu din ce cauza…”) sa aud frecvent ca sunt minus nu stiu cate grade. Din motive estetice, de exemplu “-27 de grade Celsius”.

Nu-s de acord!

De ce? Ce este sub 0 (zero), nu mai este. Nu ai cum sa spui ca este despre ceva ce nu exista!

La prima vedere, ar fi ca si in cazul: “Am 20 de ani!”. Oare, ai sau nu mai ai 20 de ani? Aici insa, zic ca depinde de cum ti i-ai trait.

Si totusi, cu gradele nu stiu ce sa zic… Este oarecum impotriva firii.

Apropo, daca azi sunt 0 (zero) grade si maine va fi de doua ori mai frig, cate grade vor fi maine?

“DND. facebook”

Da, am trait s-o vad si pe asta. Intru asta seara pe yahoo messenger si imi sare in ochi acest falnic status la o friendă: “dnd. facebook”.

1. Cat trebuie sa fii de distrus de facebook pentru a spune “nu ma deranja. sunt ocupat cu facebook-ul”?!

2. Ce căuta aia prin lista mea? Acuma nu mai caută… Ah, chiar, a trecut moda cu “dnd dushuletz” sau au zburat toti aceia din lista?

3. Cum poti sa fii utilizator de facebook, fara a cadea in capcana de a fi utilizat de facebook?

‘Utilizator’  oare vine de la ‘a face util un lucru’? Daca ar fi asa, poti face util facebook-ul? Sugestii?

Pe de alta parte, mi se pare mie ca daca utilizezi ceva, acel ceva te costa si, in cazul fericit, scoti ceva profit din ‘afacere’… Ai platit ceva cand ti-ai facut cont? Ce ai castigat folosind facebook-ul? Cum simti: castigi TU ceva din facebook sau altii castiga pe urma ta?… La urma urmei, esti utilizator sau utilizat?

Si iarasi ma gandesc care ar fi cel mai bun cuvant romanesc pentru utilizatii de facebook. Posibile variante: feisbucari, feisbucălari, feisbucăi, feisbucălăi, feisbucişti, feisbucălişti, feisbucilici, feisbucilari, feisbucizari, feisbuci… gata. m-am saturat! Evident (sau: mai mult ca evident) fiecare forma are si varianta de feminin. Incercati si voi.

Si chiar asa, verbul in romana care ar fi?

a feisbucăli (eu feisbucălesc, tu feisbucăleşti, el/ea feisbucăleşte, noi feisbucălim, voi feisbucăliţi, ei/ele feisbucălesc)

sau

– a feisbucăliza (eu feisbucălizez, tu feisbucălizezi, el/ea feisbucălizează, noi feisbucălizăm, voi feisbucălizaţi, ei/ele feisbucălizează)

sau

– a feisbuciza (eu feisbucizez, tu feisbucizezi, el/ea feisbucizează, noi feisbucizăm, voi feisbucizaţi, ei/ele feisbucizează)

La alegere! Care verb crezi ca exprima mai bine ceea ce faci tu pe facebook?

 

Eu zic asa: lasa feisbucălizarea, feisbucizarea, feisbuci cum vrei sa-i zici! Nu uita sa socializezi. Lasa friendsii! Nu uita de prieteni! Un suc, un ping-pong, ceva?

Nu m-a învăţat la şcoala de şoferi…

Imi amintesc ca pe vremea cand faceam scoala de soferi, mereu incercam sa pun intrebari incuietoare instructorului. Mai ales la chestionare. “Dar cum ar fi daca ar mai veni o masina din partea aia?”. Ma uimeam ca avea raspunsuri la intrebarile fariseic ticluite! La un moment dat insa, mi-a zis: “Pai, atunci se rezolva la fata locului – la mica intelegere.”. Atunci am triumfat! :D

Desi sustin ca am avut cel mai bun instructor din zona, sunt unele lucruri care nu m-a invatat.  Iacata ce nu am fost invatat la scoala de soferi (cateva, ca sigur sunt mult mai multe!):

1. Nu m-a invatat ca atunci cand iesi de pe o straduta mai mica intr-o strada cu prioritate intens circulata, daca nu ai de citit emailuri sau stiri, poti sa te bagi incet (sau mai repede, functie de tupeu) in intersectie. Oamenii sunt binevoitori, te vor lasa sa iesi. Daca iti si face cineva semn cu farurile, inseamna ca este chiar de treaba si este frumos sa-l saluti respectuos.

2. Nu m-a invatat ca doamnele/domnisoarele la volan considera ca ar incalca legea daca ti-ar face un favor ca cel de la pct 1 (stiu: in general, orice generalizare este falsa). Probabil se tem de amenzi, care – cred ele – s-ar da si daca faci favoruri. Deci, niciodata nu te baza pe bunavointa uneia cand este la volan. (Asta m-a invat Bogi, o colega de serviciu: “Alex, STAI! E femeie! Niciodata sa nu te bagi inaintea unei femei, ca ele nu te lasa…”). Mai mult, unele au prioritate chiar si cand nu au… Se accepta ca atare, n-are rost sa ne chinuim sa intelegem.

3. Nu m-a invatat ca in oras o sa conduc doar cu mana stanga pe volan, iar cu dreapta pe schimbatorul de viteza.

4. Nu m-a invatat ca daca pe directia in fata este rosu la semafor, iar pe banda care face la dreapta este verde, pot merge prin dreapta pana in fata coloanei de masini care merg in fata si sa ma bag pe urma in fata primei masini din stanga. Din motive lesne de inteles, am observat ca este (mai) bine sa multumesc respectos cu avariile dupa o trebusoara din aceasta inaite sa apuce ei sa “clansoneze”…

5. Nu m-a invatat ca ROSUL te surprinde, nu galbenul! De fapt, te surprinde si galbenul, in sensul ca “numa’ atata a tinut?!”, nu in sensul in care se zicea la scoala de soferi. La drept vorbind, cred ca nimeni nu ar trece pe rosu, daca galbenul ar tinea catsecade de mult.

6. Nu m-a invatat ca geaba claxoneaza ceilalti, ca oricum nu se aude de muzica pe care o am in masina. Am mai zis: Daca eu din masina mea, aud muzica din masina ta, atunci esti idiot. Daca tu din masina ta, nu auzi muzica din masina mea, atunci esti surd.

7. Nu m-a invatat ca la drum lung este confortabil sa dai scaunul mai pe spate, stai tolanit, si tii volanul din partea de jos cu mainile asezate pe genunchi.

In rest, invatatu-m-a destule… Daca ai dubii, arunca o privire aici!

Din lumea michiduţelor

Are Ion Creanga o poveste (Povestea lui Stan Patitul) in care vorbeste foarte mult despre lumea lui Scaraoschi. Nah, hai sa vedem despre ce vorbea Ion Crenga de fapt. Pentru asta sa analizam cateva fragmente din poveste: Continue reading

Cică “dioxid de carbon”…

Nu-mi pasa daca la tine orice masina de teren este jeep, poate chiar e Jeep. Nu ma intereseaza daca treci des pe la xerox, poate este chiar Xerox. Nu ma sinchisesc de blugii tai negri, stiu ca ai si bluejens. Nu ma nelinistesc daca iti place sa ti se spuna ca esti superb(a), poate chiar esti… si ce treaba am eu?!

Insa ma ingrijorez cand folosesti “dioxid de carbon” in loc de “bioxid de carbon”. HOU! Nu-mi sari in cap, stiu ca se foloseste si “dioxid”. Stiu ca este considerat correct! Dar nu-s de acord!!!

De ce? Asta este o erezie. Si iti voi arata primejdia care vine din acest fapt…

La scoala am invatat: bioxid == oxid care contine  doi atomi de oxigen. “BI”, adica doi.

De unde s-o fi inventat si “dioxid“, nu stiu. Eu cred ca “di”, vine de la “di, căluţul, di!”, nu vad legatura cu bioxidul…

Dar hai sa mai vedem ce cuvinte mai avem cu “bi”. Daca tot este vorba despre carbon, tu ai auzit de “bicarbonat” sau de “dicarbonat“? Noh, vezi?

Nu ma pricep la politica si nici nu ma intereseaza, dar “Parlament bicameral” parca suna mai bine decat “Parlament dicameral“. Noh, vezi?

La fizica, am invatat doar despre lentile biconvexe, nu lentile diconvexe! Noh, vezi?

La geometrie, si cred ca in topografie mai ales, se vorbeste despre sistem bidimensional de coordonate. Nici nu poti zice didimensional, ca doar nu esti didiit! Noh, vezi?

La matematica, am invatat ca multimile echivalente sunt acele multimi intre care se poate stabili o corespondenta biunivoca. (In paranteza, o multime echivalenta cu multimea numerelor naturale N se numeste numarabila). Ai auzit vreodata despre diunivoc??? Noh, vezi?

Cred ca argumentele sunt suficiente, fara sa mai pomenesc ceva despre “bicicleta vs. dicicleta”, “bifurcatie vs difurcatie” (bifurcatie == infurcitura drumurilor), “tablite bilingve vs. tablite dilingve“, “biped vs. diped“.

Ma tem ca daca azi zici “dioxid” in loc de “bioxid”, maine poimaine te-oi auzi ca mergi la dirou cu dicicleta. Ce dizar!

Referitor la nume, nu m-as minuna tare mult sa aud si Dianca. Oricum se pare ca este criza (si) de nume, asa ca trebuie inventate altele noi. Asta nu m-ar deranja asa de tare insa, dar sa nu te aud zicand Dihor, in loc de Bihor. Si ma apuca groaza cand ma gandesc la alte nume, asa ca ma opresc.

PS. Decat sa zici “dioxid de carbon”, mai bine zi-i “codoi”. Noh, ma pot dizui pe tine?

Românii şi informatica

Toata lumea care lucreaza cat de cat cu un calculator a auzit despre IP. Insa cu mult inainte de asta, cu mult inainte ca marea gloata sa stie despre IP, romanii nu aveau nici un dubiu despre ce-i aia IP. Cel putin cei din judetul Salaj. Exista acolo o comuna care taman asa se cheama: IP.

Ce? Nu-ti vine sa crezi? Iacata poza facuta de mine personal:

Ceva mai incoace, incepuram sa auzim despre Android. Dar stii cum s-a ales aceasta denumire? Iti zic eu! S-au uitat pe google maps, au vazut o localitate din Romania, judetul Satu Mare, le-a placut cum suna, au mai adaugat in denumirea localitatii si litera mirării… si gata: Android.

Iacata indicatorul daca nu ma crezi. Poza tot de mine facuta (noaptea!).

Ma tem numa de o treaba: oare in localitatile astea majoritari sunt romanii sau altii? De nu-s romanii, nu ma mai pot mandri nici cu asta?…

Sofer meserias

Bun. Facebook. Strasnica ocupatie, dar daca-i despre condus…

Examen pentru soferii meseriasi. Sau cum se spune in romana: Quizul soferului priceput.

Iacata ce am raspuns si am luat 10! Totusi lamuriti-ma si pe mine la care am raspuns cum se asteptau domniile dansilor.

Numai daca esti in Romania. In alta parte nu stiu daca “mere şi-aşa”.

Daca era si “270”, ghici ce as fi ales!

Sa gandim treaba, doar nu suntem animale…
Motoare ~ Procesoare
Doi ~ Dual
95? Da! Windows!!!! Windows 95!

Asta-i rusesc, mah! Facut tare, pentru drumuri romanesti! Indubitabil.

Incarcaturi periculoase cum ar fi: substante si scule folosite la dentistărie.

Asa fac, mă, asa fac! Conduc ecologic!

Conform exemplului de neurmat “si a trecut mai departe pe alaturi”.

 

Prin, eliminare: prunci nu am; relaxt, nici vorba – este muzica; nu cred chestiunea cu asteroizii.
Oricum, era evident ca-i prima!

La nimereala. Nu tin neaparat sa fac 100%.

Ce diferente? Facem discriminari acuma?! Vezi-ti de treaba!

Ce oameni ursuzi pe lumea asta!

Si totusi la care am raspuns cum voiau???

It is finished

In pauza “de masa” am mers pana la cooperativa dupa… evident nici eu nu stiam dupa ce. Este mai palpitant sa te gandesti, razgandesti si hotarasti la fata locului. Doamnele s-au obisnuit cu treaba asta. Simt ca am avut un rol important in dezvoltarea rabdarii danselor.

Pe strada, circulau doua negrese faine: negre ca catranul, buzate ca borcanul; una foarte creata, cealata foarte “pletită”; alta mai vorbareata decat una.

Fara sa vreau am remarcat ce a zis una (unii stiu de ce):

– It is finished!

Cealalta cu o incantare lesne citibila in ochii-i negri:

– Gata? Gata? (tare bucuroasa era ca stie un cuvant romanesc!)

In incheiere, cu entuziasm, prima:

– YES! DA! DA!!! IGHEN!

PS. Daca nu ti-e dat sa te intelegi cu cineva, nu te intelegi cu ea/el chiar daca vorbesti in aceeasi limba. Daca iti este dat sa te intelegi cu cineva, te intelegi cu ea/el chiar daca nu intelegi ce zice. La urma urmei, zambim in aceeasi limba. Si totusi, probabil ca cel mai greu este sa te intelegi. Pe tine. Este? M-am facut inteles?

…citesc numai o data, nu mai citesc o data.