Povestea scrisului

M-am dus la ei inarmat cu CD-uri si DVD-uri mandru stralucitoare, cu michiduta pentru a putea legatura cu sirbul (sau cu nenea google) in caz de necaz. Am revenit dupa casti pentru a verifica daca stie si canta măgăoaia. Continue reading

Nedumerirea anului bisect

Bun. Din 4 in 4 ani, se intampla sa avem cate un 29 februarie. Maine se intampla asta.

Voi – acestia care lucrati, nu care dormitati in papucii statului – mergeti maine la lucru?

Adica, daca tot e o zi bonus, nu ar trebui sa fie de concediu? Asa ar fi frumos, nu?

Sau hai sa zic: daca ai facut contractul de munca intr-un an bisect, problema ta… du-te atunci si pe 29 februarie la lucru. Continue reading

Micul Prinţ :: 27 de ziceri

“Micul Prinţ” are fix (da’ fix!) XXVII capitole. Selectez din fiecare capitol cate o zicere faina (greu lucru, ca densitatea este mult mai mare).

Toti oamenii mari au fost candva copii. Dar putini dintre ei isi mai aduc aminte.

  1. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodata, si e obositor pentru copii sa le tot dea intruna lamuriri.
  2. In fata unei taine prea coplesitoare, nici nu mai cutezi sa te impotrivesti.
  3. Mie nu-mi place sa rada nimeni de nenorocirile mele.
  4. Copiii se cuvine sa fie ingaduitori cu oamenii mari.
  5. Povata merita aceasta osteneala.
  6. Intr-o zi am vazut cum asfinteste soarele de patruzeci si trei de ori!
  7. El n-a mirosit niciodata o floare. N-a privit niciodata o stea. N-a iubit pe nimeni niciodata. N-a facut nimic altceva, totdeauna, decat socoteli. Si toata ziua spune, ca si tine: “Eu sunt un om serios! Eu sunt un om serios!” si nu mai poate de trufie. Acela insa nu e om, e o ciuperca!
  8. Floarea aceasta nu prea stia ce-i modestia, insa era atat de tulburatoare! […] Nu trebuie sa-ti pui niciodata mintea cu florile. Trebuie doar sa le privesti si sa le mirosi.
  9. Trebuie totusi sa rabd vreo doua-trei omizi, daca vreau sa aflu cum arata fluturii.
  10. Vei avea si-un asfintit de soare. Voi da aceasta porunca. Cunoscand insa legile ocarmuirii, voi astepta pana cand imprejurarile vor fi prielnice. (El nu ingaduia nesupunerea. Era un monarh absolut. Fiind insa foarte cumsecade, nu dadea decat porunci chibzuite. “Daca eu i-as porunci – avea obiceiul sa spuna – daca eu i-as porunci unui general sa se prefaca intr-o pasare de mare si daca generalul nu s-ar supune, n-ar fi vina generalului. Ar fi vina mea.”)
  11. Vanitosii nu aud niciodata decat laudele.
  12. Oamenii mari, de buna seama, sunt foarte, foarte ciudati.
  13. Tu insa nu le esti de folos stelelor. (Cu privire la lucrurile serioase, micul print avea parerile lui, foarte deosebite de parerile oamenilor mari.)
  14. Munca lui macar are o noima. Cand isi aprinde felinarul, e ca si cum ar face sa se mai nasca o stea sau o floare. Cand isi stinge felinarul, isi adoarme floarea sau steaua. O indeletnicire foarte frumoasa. Cu adevarat folositoare, de vreme ce-i frumoasa.
  15. In viata lui nu renuntase la o intrebare, o data ce-o pusese.
  16. Pamantul nu e o planeta oarecare!
  17. Cand vrei sa faci o gluma, se intampla sa mai si minti cate putin.
  18. Ooamenii? Sa tot fie, cred, vreo sase-sapte. Cu ani in urma, i-am zarit o data … Nu se stie insa niciodata unde-i poti gasi. Ii poarta vantul. Ei nu au radacini si asta-i stinghereste mult.
  19.  Acasa, eu aveam o floare: vorbea intotdeauna ea intai…
  20. Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
  21. Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim. […] Iata care-i taina mea. E foarte simpla: limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor. […] Numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atat de pretioasa.
  22. Numai copiii stiu ce cauta.
  23. Eu – isi spuse micul print – daca as avea de irosit cincizeci si trei de minute, as porni in liniste spre o fantana…
  24. Stelele sunt frumoase, datorita unei flori pe care nimeni nu o vede…
  25. El niciodata nu raspundea la intrebari, dar daca te imbujorezi inseamna ‘da’, nu-i asa?
  26. Stelele nu sunt la fel pentru toti oamenii. […] Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul…
  27. Si mi-i drag, noaptea, sa ascult stelele. […] Si nimeni, dintre oamenii mari, nu va pricepe niciodata ca lucrul acesta e atat de pretios!

Poti asculta “Micul Print” in lectura lui Florian Pittis.

Un an :: dare de seamă

Azi se implineste un  an de cand am dat drumul la acest blog. M-am uitat un pic in urma sa vad ce-am facut pe blog in acest an.

Ca si cifre: am scris 181 de postari, deci aproape una la doua zile. O fi mult, o fi putin? Continue reading

Apucături împărăteşti

Daniel 4:26-37:

Dupa douasprezece luni, cand regele Nabucodonosor se plimba in palatul regal din Babilon,  a prins a grai zicand: “Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am cladit eu intru taria puterii mele si spre cinstea stralucirii mele, ca resedinta regala?”

Pe cand cuvantul era inca in gura regelui, un glas s-a coborat din cer: “Tie, rege Nabucodonosor, ti se spune: Regatul s-a luat de la tine. Si dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele campului si vei paste iarba si vor trece sapte ani peste tine, pana ce vei recunoaste ca Cel Preainalt are putere peste imparatia oamenilor si ca o da cui voieste!” Continue reading

Cică “Sunt ocupat”

Am auzit zicandu-se de multe ori printre oameni doua cuvinte: “Sunt ocupat!”. Cei care zic asa, folosesc expresia (cred…) ca si inlocuitoare pentru “N-am timp!”.

N-ai timp? Nu-s de acord! Continue reading

Nu-i proastă legea

Trecut-a prin urechile mele o vorba cum ca de la 1 noiembrie 2011 ar fi obligatorii cauciucuri de iarna. Initiativa buna, avand in vedere ca pe drumurile patriei, mai nou, derapeaza ditamai mercedesurile, nu amaratele de loganuri.

Insa, mirare mi-a fost cand am inteles ca este obligatoriu sa ai cauciucuri de iarna dupa 1 noiembrie chiar daca este vreme de vara. Asta nu a putut incapea in mintea mea. Continue reading

Turbo. Tu (mai) stii ce-i aia?

Foarte incantat de ispravile lui, imi palavragea un baietas (unul din acela care isi petrece copilaria intr-un univers creat de doua degete care ţăcănesc fundul unui soarece) despre “need patru speed”, despre tuurrrbo, etc.

Am zambit nostalgic-amarui si l-am intrebat: “”Turbo? Stii tu ce e aia, mah?”. Continue reading

Cetatea Porolissum

Am vizitat cetatea Porolissum -un loc incarcat de istorie. Cetatea se afla cam la 15 km de Zalau, juetul Salaj. A fost capitala provinciei Dacia Porolissensis avand sanctuare, cladiri publice si civile, amfiteatru, elemente de sistem defensiv. Este cel mai bine pastrat sit arheologic din Romania. Continue reading