• RSS
  • Delicious
  • Digg
  • Facebook
  • Twitter
  • Linkedin
  • Youtube

Facebook-ul e bun. QED

AlexB vineri, 4 ianuarie 2013, 9:16 2 comentarii

Urmeaza o demonstratie practica a ceea ce ziceam intr-una din postarile anterioare: facebook-ul te ajuta sa cunosti oamenii mai bine decat la unele evenimente.

Introducere. Am doi frati: unul canta la chitara, unul canta la clape. La sfarsitul lui 2012 am fost intr-o tabara crestina. Printre alte instrumente, ai mei frati au dus si o chitara electrica si o clapa Yamaha. Le-au pus in sala, au aranjat căblăraiele si am iesit pe afara.

Pe cand ne intoarcem la program cu cateva minute bune inainte de fix, instrumentele erau luate in stapanire de doi oameni. Nici o problema la prima vedere. Sa cante, sa fie muzica!

Doar ca, tabara crestina fiind, am fost surprins oarecum ca baieţandrii nostri tin cu tot dinadinsul sa ne demonsteze ca Vangelis si Claiderman nu sunt de neinlocuit. Nu au reusit sa ne convinga, dar macar au incercat…

A aparut pe ecran si un vestit trompetist, moment din care muzicantii au fost nevoiti sa se orienteze spre piese crestine. Ne-au demonstrat ca se poate canta orice piesa si in mod haotic, mai ales cand curajul e mai mare decat talentul si cand volumul suprima calitatea.

– Putina sincronizare nu le-ar strica… imi zice frate-meu (chitaristul) intorcand o pagina a cartii pe care o citea.

– Mai bine mergeti si cantati voi, zic eu nitel mai incolo dandu-mi seama ca nu exista sperante de linistire a atmosferei.

– Lasa-l, mai. Mie nu mi-ar fi parut bine cand eram mic daca aveam ocazia sa cant la o chitara electrica? imi zice frate-meu netulburat din linistea-i ardeleneasca…

Si asa au tinut-o aproape in fiecare pauza dintre programe… Printre altele, in ziua inchinata LUI, ei inchinau piese Adelinei si Elisei.

La un moment dat, vazand chitara libera a mers frate-meu sa cante si el, a dat un acord si s-a înstrâmbat de parca ar fi beut ceai de coada soricelului cu anghinare si matraguna:

– Vai ce dezacordata e chitara asta! Cum a putut canta cu ea asa?!

Demonstratie. Iata ce patim pe facebook cu fratele chitaristu’ (daca-mi pot permite a-l numi asa):

 

//UPDATE 2013-09-06: Am sters pozele postate. Omul zice ca s-a maturizat, ca-i pare rau pentru cele zise si ca-si cere scuze. Apreciem!

 

Te pui cu astia, micii? :))

Noh, si eu care credeam ca n-a zis nici macar un multumesc pentru chitara din pricina ca nu stia a cui este… Asadar, facebook-ul te ajuta sa cunosti oamenii. QED

– Mai bine s-ar introduce o taxa de participare. S-ar si aduna niste fonduri si nu ar mai participa câţi toţi… mediteaza cu gand tare frate-meu.

– De unde le mai scoti, mai? intreb eu vadit entuziasmat de idee.

– Daca dormi, multe visezi…

Vise…

   

Comentarii Facebook

2 comentarii pana acum. Si tu poti sa comentezi!

  1. Alin spune:

    Ce e ala “QED”?

  2. AlexB spune:

    De la wikipedia cetire:

    Q.E.D. is an initialism of the Latin phrase ‘quod erat demonstrandum’, originating from the Greek analogous hóper édei deîxai (ὅπερ ἔδει δεῖξαι), meaning “which had to be demonstrated”. The phrase is traditionally placed in its abbreviated form at the end of a mathematical proof or philosophical argument when what was specified in the enunciation — and in the setting-out — has been exactly restated as the conclusion of the demonstration.[1] The abbreviation thus signals the completion of the proof.