Băi, coconule-limbutule!

Coconule, limbutule, care esti tu! Si care nu-mi vorbesti mie, ci vorbesti catre altii despre mine.

In primul rand nu-s vip, nu-s vedeta si nici formator de opinie ca sa ma iei pe mine drept reper.

Apoi, as zice sa nu-ti bati tu capul cu lucruri care nu te privesc, precum ar fi: (1) ce cred eu despre anumite lucruri, (2) ce muzica ascult eu si (3) cu cine ma insotesc eu.

De ce?

Pentru ca toate acestea le-ai fi putut afla direct de la mine. M-ai fi putut intreba despre ce cred. M-ai fi putut intreba despre muzica pe care o ascult; intamplator, poate ca stiam sa-ti spun mai multe si despre “manelismele” (toflenii si prietenii lor, chibicii si onofreiele, micula si timofţii, etc) pe care ii preferi tu! Puteai sa ma intrebi si ce apreciez sau nu la oameni. Posibil sa-ti fi raspuns la multe intrebari.

Puteam sa vorbim despre multe…

Dar tu, in schimb, ai ales ca zeci de km pe care i-am parcurs impreuna sa socializezi la telefon cu altii. Te gandeai ca daca conduc, nu pot gandi si vorbi, sau ce?! (o precizare, ca sa nu se simta iarasi cine nu e cazul: nu, nu ai fost sunat; ci mereu ai sunat.).

N-am zis nimic, stii bine. Am zambit doar. :)

Asa ca, coconule, tine-ti limba acasa si nu vorbi despre ceea ce nu cunosti. Sau mai rau, cunosti de la prietenii tai prealimbuti. Ori din imaginatia-ti bolnavicios de creativa.

Hai sictir!!!

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.