Invazie de lăcuste!

“Invazie de lacuste” – cu acest titlu incepe cartea lui Ioel, pe care tocmai am citit-o conform planului pentru acest an, an ce se cam termina. (Marturisesc, nu tot timpul am reusit sa urmez planul, dar cel mai fain a fost cand am fost la zi).

Disclaimer: Aceasta postare este despre lacuste.

Lăcustă :: s. f. Nume dat mai multor specii de insecte din ordinul ortopterelor, dăunătoare agriculturii, care se caracterizează prin lungimea antenelor și prin picioarele posterioare foarte lungi, adaptate pentru sărit; insectă care aparține uneia dintre aceste specii. (conform DEX-ului).

Sa retinem cateva caracteristici ale lacustei:

– “insecte” :: sa nu vi se para ca voi vorbi despre oameni in articolul acesta. Nuuuu! despre insecte, amice. Despre insecte. Om e lucru mare.

– “daunatoare agriculturii” :: adica, in mod natural pentru ele, lacustele fac ceva rau. Tu incerci sa cultivi ceva, ele vin si strica, fara sa li se para ca au facut ceva rau. Este in firea lor.

– “lungimea antenelor” :: usor de inteles, au antenele lungi; lucru pretuit de catre ele, il considera ca pe ceva de pret, faorte util pentru interceptarea undelor Radio Şanţ.

– “picioarele posterioare foarte lungi, adaptate pentru sărit” – se misca deci repede, isi fac lucrarea (daca pot s-o numesc asa) cu o repeziciune demna de lucruri mai nobile; sar cu agilitate dintr-o parte in alta, acuma-s intr-un loc, imediat in altul.

Din aceste caracteristici deduc ca lacustele sunt insectele cele mai potrivite pentru a imprastia o barfa. Se spune ca pentru a raspandi o barfa de mana intai, ai nevoie de oameni de mana a doua. Mai mult, as zice: nu ai nevoie de oameni, exista lacuste!

Si acuma, sa luam un verset din Carte care vorbeste despre lacuste si caruia o sa-i dau talmacire personala.

Ce a lasat nemancat lacusta Gazam a mancat lacusta Arbeh, ce a lasat lacusta Arbeh a mancat lacusta Ielec, ce a lasat lacusta Ielec a mancat lacusta Hasil. (Ioel.1:4)

 

Este lesne se observa ca este vorba aici despre 4 lacuste, care conlucreaza pentru a devora tot ce intalnesc in cale.

 

1. Gazam – Zvonerul

Este lacusta care inventeaza un zvon. Are o imaginatie de nedescris, mereu ai sa fii umit de originalitatea stirilor produse de lacusta zvoner. Cu toate ca este originala, de-a lungul timpului s-a observat ca subiectele preferate sunt: relatiile sociale ale oamenilor pe care ii intalneste sau cunoaste, viata personala, cat lucreaza, cat castiga, pe unde umbla si mai ales cu cine! Din franturile de viata pe care le afla, este capabila sa inveteze povesti pe care sa lanseze pe undele Radio Şanţ.

Desigur, lacusta zvoner este daunatoare in mediul imediat inconjurator in care se afla. Un exemplu practic, gasesti aici: https://www.alexb.ro/2012/11/esti-o-musca-moarta-asta-esti/

Deviza zvonerului: “Nu-i musai sa spui mai departe…”.

 

2. Arbech – Răspândacul

Este lacusta care este dispusa sa dea mai departe ceea ce aude de la zvoner. Nu este nevoie de multe lacuste zvoner, dar sunt o gramada de raspandaci. Se stie ca lacustele umbla in grupuri, lacustele nu-s singuratice! Numa’ bine ca are raspandacul front de lucru, ca doar nu se adreseaza peretilor.

Raspnadacul indeosebi se caracterizeaza prin picioarele lungi. Caracteristica raspandacului este iuteala – se misca cu o rapiditate extrem de mare: apare si dispare. Si raspandeste!

Ar fi cu totul gresit a presupune ca raspandacul spune mai departe TOT ce aude! Nicidecum! El spune MAI MULT decat a auzit – nu doar ca da mai departe la foarte multi zvonul initial, dar are si mania de a face adaugiri, de a inflori informatiile, ca sa para cat mai atractive.

Deviza raspandacului: “Numai tie iti spun!”.

 

3. Ielec – Urechilă

Lacusta urechila este cea care abia asteapta sa prinda cate o infomatie noua. Aceasta lacusta mai ales se caracterizeaza prin antenele lungi pe care le are. Acestea il ajuta sa capteze imediat ceea ce raspandeste lacusta raspandac. Din asta traieste el: se infrupteaza cu informatiile despre cineva si devoreaza pe acel cineva. Mai mare bucurie nu este pentru el in viata.

Adesea s-a constatat ca urchila este deranjat de faptul ca unii sugereaza ca si el, la randu-i, ar fi tentat sa spuna mai departe ceea ce aude. Argumentul lui este ca el are urechi, le ciuleste, vrea sa inteleaga situatia, dar el nu vorbeste cu urechile, nici cu antenele. Cu toate acestea, de multe ori s-a constatat ca antenele au rol si de emisie, nu mai de receptie.

Deviza lui urechila: “Ramane intre noi.”.

 

4. Hasil – Căscatul

Lacusta Gură-Cască, spre deosebire de celelalte, nu pare a fi, la prima vedere, foarte periculoasă. Ea nu urmareste, ca si urechila, sa auda neaparat ceva nou. In cazul ei, doar se intampla sa auda. Si de multe ori, cand ajung la ea, vestile nici macar nu mai sunt noi. De cele mai multe ori, sunt cunoscute, uneori chiar expirate.

Cu toate acestea, chiar daca stie subiectul, lacusta Gura-Casca are mania de a se mira minune mare de ceea ce aude. Foloseste expresii de genul “Chiar asa???”, “Nu se poate una ca asta!!!”, “Imposibil” si multe asemenea. Acesta, fiind cel din urma, la el ajungand ultima data informatiile, nici nu mai are la cine sa le dea. Ramane in uimirea-i proprie, de multe ori prefacuta, dar niciodata nu spune ca nu-l intereseaza subiectul. Chiar daca-l aude de mai multe ori, asta nu-i o pierdere de vreme pentru un căscat ca el.

Deviza căscatului: “nu-mi vine sa cred…”

 

Prietene, poti examina de aproape o lacusta. Vei vedea ca numai fericire si implinire nu poti citi pe chipul ei. Intrucat in viata ei nu se intampla lucruri interesante, simte nevoia sa se ocupe de vietile oamenilor.

Iar oamenii… oamenii au bătături in cot.

Si traiesc fericiti. :)

Cat despre lacuste, bine a zis apostolul: “Şi schilodească-se odată cei ce vă tulbură!” (Galateni 5:12)

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.