• RSS
  • Delicious
  • Digg
  • Facebook
  • Twitter
  • Linkedin
  • Youtube

Citit: “Calea către Hristos”

AlexB duminică, 8 iulie 2012, 7:15 un comentariu

Am (re)citit cartea “Calea catre Hristos”, de Ellen G. White, 75 pagini. Se spune ca este cea mai citita carte a Ellenei White. Marturisesc ca imi place mai mult titlul din engleza al cartii: “Steps to Christ”.

Este o carte deosebita; scrisa in mod simplu si frumos; accesibila oricui. Nici o urma de umanism; mereu Il prezinta in centru pe Christos. Citind cartea simti iubirea pe care o avea Ellen White pentru Mantuitorul sau, dar si dragul cu care scrie cititorului – simti ca ti se adreseaza de la inima la inima.

Intr-adevar, o capodopera. O recomand fara rezerve!

Am pus o varianta AUDIO aici: http://aievea.net/calea-catre-Hristos. Tot de acolo poate fi descarcata si i frmat .pdf.

Cuprins:

Capitolul 01 – IUBIREA LUI DUMNEZEU FATA DE OM
Capitolul 02 – NEVOIA PACATOSULUI DE HRISTOS
Capitolul 03 – POCAINTA
Capitolul 04 – MARTURISIREA PACATELOR
Capitolul 05 – CONSACRAREA SAU PREDAREA DE SINE
Capitolul 06 – CREDINTA SI PRIMIREA
Capitolul 07 – DOVADA ADEVARATEI UCENICII
Capitolul 08 – CRESTEREA IN HRISTOS
Capitolul 09 – VIATA SI FAPTELE NOASTRE
Capitolul 10 – CUNOASTEREA DE DUMNEZEU
Capitolul 11 – PRIVILEGIUL RUGACIUNII
Capitolul 12 – CE SA FACEM CU INDOIALA
Capitolul 13 – BUCURIA IN DOMNUL

 

Cateva citate:

“Scaieţii sunt plini de flori, iar spinii sunt acoperiţi cu trandafiri.”

“Tatăl nu ne iubeşte ca urmare a marii Sale jertfe aduse pentru noi, ci El a adus această jertfă pentru că ne iubeşte.”

“Ideea că este necesară numai o dezvoltare a calităţilor bune care există de la natură în om este o fatală înşelăciune.”

“Zadarnice sunt visurile oamenilor spre progres, în zadar sunt toate silinţele pentru înălţarea omenirii, atâta timp cât aceştia neglijează singura sursă a speranţei şi ajutorului neamului omenesc căzut în păcat.”

“Pocăinţa cuprinde în sine o adâncă părere de rău de păcatele săvârşite şi o continuă ferire de a le mai face.”

“Mandria nu simte nici o nevoie.”

“Păcatele şi defectele altora nu pot fi o scuză pentru nimeni.”

“Mulţi acceptă religia numai cu mintea, o formă a sfinţirii, pe când inima nu este curată.”

“Domnul Dumnezeu nu cere de la noi să facem unele lucruri greu de îndeplinit pentru a putea primi iertarea de păcat.”

“Spiritul îndreptăţirii de sine îşi are originea în tatăl minciunii şi a fost dat pe faţă de toţi fiii şi fiicele lui Adam.”

“Lupta împotriva eului personal este cea mai mare şi cea mai grea din câte s-au văzut vreodată.”

“El nu poate primi o închinare care nu este adusă de bună voie şi în mod inteligent.

“Sunt unii care mărturisesc că slujesc lui Dumnezeu, în timp ce se bazează numai pe eforturile lor de ascultare a legii lui Dumnezeu de a-şi forma un caracter drept şi a-şi obţine astfel mântuirea. Inimile lor nu sunt mişcate de vreun simţământ profund de iubire faţă de Domnul Hristos, ci el caută să-şi îndeplinească îndatoririle vieţii de creştin ca fiind cerute de Dumnezeu pentru obţinerea vieţii veşnice. O astfel de religie nu valorează nimic.”

“Dumnezeu nu ne cere să renunţăm la ceea ce ar fi spre binele nostru să păstrăm.”

“Dorinţele de bine şi de sfinţire sunt foarte bune. Dar dacă ne limităm numai la dorinţe, ele nu ne vor folosi la nimic. Mulţi se vor pierde, deşi au sperat şi au dorit să fie creştini.”

“Inima mare a Iubirii infinite se îndreaptă spre păcătos cu toată compasiunea.”

“Caracterul se descoperă nu prin fapte sau rele săvârşite în anumite ocazii, ci prin tendinţa continuă manifestată în cuvintele şi faptele noastre zilnice.”

“Nu există dovadă a unei adevărate pocăinţe dacă aceasta nu se dă pe faţă prin fapte de schimbare şi îndreptare a vieţii.”

“Acela care incearca sa devina sfant prin faptele sale de tinere a legii incearca o imposibilitate.”

“În loc de a scuti pe om de ascultarea de legea lui Dumnezeu, credinţa, şi numai ea, este aceea care ne face părtaşi harului lui Hristos, care ne face în stare să-I dăm ascultare.”

“Noi nu ne câştigăm mântuirea prin ascultarea noastră; pentru că mântuirea este darul fără plată al lui Dumnezeu, care poate fi primit prin credinţă. Dar ascultarea este rodul credinţei.”

“Mulţi consideră că trebuie să facă ceva, să aibă o parte în lucrarea de mântuire. Ei s-au încrezut în Hristos pentru iertarea păcatelor, dar acum caută ca prin propriile lor eforturi să trăiască o viaţă neprihănită. Orice efort de felul acesta va da greş.”

“Inima care îşi găseşte cel mai mult odihna în Hristos va fi cea mai zeloasă şi cea mai activă în lucrarea pentru El.”

“Fă ca eul tău să dispară în El!”

“Efortul făcut pentru binecuvântarea altora va avea ca rezultat propria noastră binecuvântare.”

“Nu trebuie să aştepţi ocazii mari, speciale sau talente extraordinare pentru ca numai atunci să lucrezi pentru Dumnezeu.”

“El este un iubitor al frumosului şi, mai presus de orice atracţie exterioară, iubeşte frumuseţea caracterului.”

“Nu se varsă nici o lacrimă fără ca Dumnezeu să nu fi luat cunoştinţă de ea. Nu există zâmbet pe care El să nu-l fi văzut.”

“Corpurile noastre sunt hrănite prin ceea ce mâncăm şi bem; şi aşa cum stau lucrurile în domeniul natural, tot aşa este şi în cel spiritual. Lucrurile la care medităm vor da tonul şi puterea vieţii noastre spirituale.”

“Biblia n-a fost scrisă numai pentru cei învăţaţi; dimpotrivă, ea a fost destinată oamenilor de rând.”

“Nu trebuie să primim învăţăturile nici unui om drept învăţături ale Sfintelor Scripturi, ci personal trebuie să studiem Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă vom îngădui altora să gândească pentru noi, atunci vom ajunge să avem numai nişte energii intelectuale slabe, schiloade şi capacităţi cu totul reduse.”

“Rugăciunea nu coboară pe Dumnezeu la noi, ci ne înalţă pe noi la El.”

“Rugăciunea este cheia în mâna credinţei care deschide tezaurul cerului.”

“Noi suferim pierderi atunci când neglijăm privilegiul de a ne aduna laolaltă spre a ne întări şi încuraja unul pe altul şi a sluji lui Dumnezeu.”

“Dumnezeu niciodată nu ne cere să credem fără să ne dea suficiente dovezi pe care să întemeiem credinţa noastră. […] Cu toate acestea, Dumnezeu n-a exclus posibilitatea îndoielii. Credinţa noastră trebuie să se întemeieze pe dovezi şi nu pe demonstraţii.

“Dacă Sfânta Scriptură nu ne-ar spune nimic despre Dumnezeu, ci numai lucruri pe care să le putem înţelege cu uşurinţă, dacă măreţia şi maiestatea Sa ar putea fi uşor înţelese de minţile noastre mărginite, atunci Biblia n-ar mai purta dovada de netăgăduit a autorităţii ei divine. Chiar măreţia şi tainele subiectelor prezentate în Biblie trebuie să inspire credinţă în ea ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu.”

“Lasă mărăcinii, nu te mai ocupa de ei, pentru că ei te rănesc numai. Culege trandafiri, crini şi garoafe.”

“Domnul Hristos a făgăduit ajutorul Său, dar nu fără eforturile noastre.”

“El poate fi sărac şi totuşi să posede în el o valoare şi o demnitate pe care lumea nu le poate da. Sufletul răscumpărat şi eliberat de păcat, cu toate puterile sale nobile consacrate slujirii lui Dumnezeu, este de o valoare neîntrecută, iar în ceruri este bucurie înaintea lui Dumnezeu şi a sfinţilor îngeri chiar şi pentru un singur suflet mântuit, bucurie exprimată prin cântări de sfântă biruinţă.”

   

Comentarii Facebook

Doar un comentariu... Comenteaza si tu!

  1. Adi Sofrone spune:

    Mai buna pe aceasta tema este cartea lui Andrew Murray “Ramaneti in Hristos”