Prea putine se cunosc despre daci. Si putin ni s-a spus la scoala; daca ti s-au spus multe, multe au fost inflorite. Dar sunt cateva lucruri (repet: putine) incontestabile despre daci.
1. Limba dacilor
In primul rand, nu se cunosc prea multe despre limba dacilor. Sunt foarte putine inscriptii dacice. Se cunosc foarte putine cuvinte dacice. Foloseau cuvintele cu economie. Nu-i bine sa faci risipa.
Asa ca pentru a-si exprima uimirea ei foloseau cuvantul “ioi” (echivalentul romanescului “wow”). Se cunosc si urmatoarele variatiuni “iui”, “ioai”, “ioaaa”. Pentru a exprima mirarea mirarilor, se folosea repetitia: “u-iu-iui!”, “o-io-ioi!”, “o-io-io-io-ioi!”. A se observa ca preferau numere fara sot. Cei care foloseau expresii din acestea cu numar par de silabe (“o-io-io-ioi!”) erau suspectati de spionaj si tratati ca atare.
Pentru frumos, bun, excelent, cumsecade, minunat, elegant, bine si alte asemenea, dacii aveau un singur cuvant care le inlocuia pe toate: fain. Astfel foloseau des expresii de genul: “vreme faina”, “om fain”, “mancare faina”, “haine faine”, “muzica faina”.
Un alt cuvant des folosit era “noa”, cu variatiunile “noh”, “nah”, “mno”, “noah”. Combinate cu celelalte dinainte, acopereau cam 75% pana la 90% din necesarul zilnic: “noh, fain”, “iui, ce fain”, “faina treaba!”, “no, hai!”.
2. Oameni pasnici
Dacii erau oameni chiar domoli. Greu ii putea supara cineva. De aici rezulta si păşnicia lor nemaintalnita. Nu au mers niciodata sa bata pe cineva. Daca venea careva peste ei, dacii se resemnau si-si acceptau soarta. Mai opuneau si rezistenta cateodata, dar asta era impotriva firii lor.
Nu erau certareti. Un “noa, bine…” ti-ar fi taiat orice chef de sfadă cu un dac.
Dacii au inventat si cuvantul “mamaliga”. Oare sa fie intamplatoare aceasta? Dar toti stim ca mamaliga nu explodeaza, nu-i asa?
3. Drumurile dacilor
In teritoriul lor, drumurile erau rele, da’ rele! Intelegi? Aveau gropi cu asfalt, nu asfalt cu gropi! Atata ca Dacia (masina, mah!) sarea aidoma (aidoma – cuvant dacic) unei capriţe de munte! Musai a fost sa vina romanii sa le faca drumuri…
Nah, bine. Ne oprim aci cu numaratoarea; este de ajuns pentru a descoperi un mare adevar.
Gandeste-te: ce oameni cunosti in tara asta care folosesc mereu “ioi” si “noa”? Ce oameni in tara asta care-s mai domoli de felul lor? Ce parte din tara asta ti se pare se pare cea mai lovita de soarta in ce priveste dumurile? Si ce cauta bechtelii pe acolo? Ah, da: autostrada Transilvania, parca… nu?
Noa! Hai zi! Care-s oamenii ‘cestia, pusi in discutie? Ioi, da! ARDELENII!
Aia-i! Vezi? Iata marele adevar despre daci: Dacii erau ardeleni. Indubitabil!
Bine, noa…
No, ca faina postare ai mai facut…
Postarea asta are legătură cu dacii cam cât are trenul cu sepia . . .
Mă gândeam că o fi ceva mai serios :) Da cu mămăliga sigur n-ai dreptate ca nu era porumb pe vremea aceea :)
Manu, de ce esti asa sigur? Da, este adevarat ca mamaliga a existat in Dacia inaintea porumbului. Dar mamaliga nu se poate face doar din porumb. Din cate am inteles, faceau magaliga din mei. Oricum “mamaliga” este cuvant dacic. Indubitabil.
Igen Alex… ai dreptate:)))
Amatorism … sau mai bine zis … postare pro ardeal, hai ma ce naiba! fain? :)))) ai da-o rau in bara!
Amatorism … sau mai bine zis … postare pro ardeal, hai ma ce naiba! fain? :)))) ai dat-o rau in bara!
Curat amatorism, nici nu am pretentii in acest domeniu. :P
“postare pro ardeal” zici? sa fie! Nu m-am gandit la asta, dar o iau ca si compliment! :))
Cu totii mai dam in bara, cat de cat. E-uri sa nu mancam, nu? ca alea-s nesanatoase. :P
Io, ca ardelean, ma declar multumit.